Nu stiu ce sa zic daca am ales bine sau nu daca tinem cont de cele intamplate dar pana la urma suntem fericiti ca am reusit in conditiile grele actuale sa mai facem o actiune caritabila marca "Dora d'Istria".
Am ales ca editia aceasta sa facem economie de resurse umane, tinand cont de faptul ca datorita greutatilor zilnice ale omului de rand din Romania si poate si a lipsei de responsabilitate sociala nu am avut suport mare ca-n anii precedenti. Ajunsesem sa fim doar 3-4 persoane care sa faca pregatirile pentru actiune desi era nevoie de mai mult. Insa, pentru ca in general membrii devotati asociatiei sunt niste oameni sclipitori, ne-a venit ideea ca pregatirile pentru picnic sa le faca chiar angajatii centrului de plasament Pinochio din sectorul 1, mai ales ca exista logistica pentru acest lucru. Bineinteles ca in schimb noi am extins lista beneficiarilor de picnic de la 40 la 65 de copii.
In zilele premergatoare actiunii ne-am ocupat cu aprovizionarea de produse si de servicii pentru ducerea la bun sfarsit ceea ce ne-am propus.
Duminica, 03 iun 2012, la orele 7.30 am fost prezenti cu totii la poarta centrului Pinochio din sectorul 1. Am incarcat autocarul cu logistica si cu 35 de copii plus 3 asistenti si am pornit catre locul principal al actiunii, Vulcanii Noroiosi.
Am luat-o catre Urziceni, unde am facut o mica halta pentru a servi pachetelul de drum. Am beneficiat de gazduirea hotelului Petrom de langa oras. Dupa aceasta pauza ne-am indreptat catre Sarata Monteoru cu gandul sa ajugem si la renumita manastire Ciolanu si tabara de sculptura.
Sărata-Monteoru (denumit pe scurt și Monteoru; în trecut, Fundul Sărății) este o stațiune balneară situată în zona central-vestică a județului Buzău, Muntenia, România, la aproximativ 14 km distanță de orașul Buzău. Localitatea aparține administrativ de comuna Merei și a fost întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate.
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea și terenurile din jur au fost cumpărate de grecul Grigore Monteoru, care și-a luat apoi și numele localității drept nume de familie; acesta a exploatat cu succes zăcămintele de petrol, după care a folosit câștigurile pentru a finanța investiția într-o stațiune turistică. În perioada interbelică, la Monteoru s-a dat în folosință o mină de petrol unicat în Europa la acea vreme. Stațiunea a avut perioada de glorie până la al Doilea Război Mondial, fiind distrusă după instaurarea regimului comunist și confiscarea proprietății. În anii 1970, statul comunist a început să facă din nou niște mici investiții în stațiune, completate după căderea regimului și revenirea la economia de piață, de alte inițiative private în domeniul turismului.
Localitatea este cunoscută și pentru cultura Monteoru, o cultură arheologică datând din epoca bronzului, reprezentată printr-o mare așezare aflată în apropiere de marginea de est a satului de astăzi, pe dealul Cetățuia. (sursa: Wikipedia).
Am trecut prin aceasta statiune, stiind ca exista un drum mai scurt care ne ducea la Manastirea Ciolanu dar din pacate drumul era impracticabil pentru auto. Asa ca am facut cale intoarsa si am luat-o pe drumul obisnuit. Oricum a fost bine pentru ca am reusit sa vizitam si statiunea Sarata Monteoru.
Manastirea Ciolanu.
Aceasta manastire este singura dintre asezarile monahale aflate in judetului Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea. Are doua biserici, situate la o distanta de 100 de metri intre ele. Aici exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase.
Dupa traditie, manastirea ar fi fost ctitorita de Doamna Neaga la anul 1590, desi alte izvoare indica drept ctitori, la anul 1568, pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu si Dragomir Sorescu din Vernesti.
Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar.
Numele acesta de Ciolanu vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost descoperite in aceasta poiana. Se pare ca aici si-au gasit refugiul cativa calugari scapati din Bizantul care fusese ocupat de turci, in secolul al XV-lea.
Biserica veche, cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicata de Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turcitul, in anul 1589. Era in timpul unei invazii, si Doamna Neaga, impreuna cu cei 5 copii ai sai, s-a refugiat in vatra de sihastrie ce functiona aici.
In secolul al XVII-lea, dupa obiceiul epocii, manastirea a fost inchinata, vremelnicul beneficiar al actiunii fiind lavra Rusicon, din Grecia. Evident, pustiirea si-a facut simtita prezenta, la scurt timp dupa aceea, stiut fiind ca proasta administrare a grecilor a surpat multe dintre ctitoriile romanilor.
La Manastirea Ciolanu sunt adapostite si multe dintre icoanele realizate de Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel ce a zugravit biserica mare si care a condus scoala de pictura de la Buzau, pe la jumatatea secolului XIX.
Din Grecia, in jurul anului 1830, au fost aduse la Ciolanu moastele mai multor sfinti, care se afla intr-o racla, in biserica mare. Astfel, manastirea se bucura de ocrotirea Sfintilor Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit si Parascheva. (Sursa: crestinortodox.ro)
Dupa momente de reculegere si rugaciuni, am plecat de la Manastirea Ciolanu catre Vulcanii Noroiosi.
Pentru ca trecuse de orele pranzului am hotarat sa ne indreptam catre Paclele Mici pentru a organiza picnicul cu speranta ca o sa gasim aceiasi oameni primitori si de data trecuta de la programul nostru "O zi de vacanta".
Ajunsi la destinatie, am pregatit masa, fiind primiti cu aceeasi dragoste de aceeasi oameni. Copii s-au bucurat de bucatele puse la dispozitie de noi si pregatite cu sarguinta de angajatii centrului.
Despre Vulcanii Noroiosi puteti citi in link-ul de mai jos:
http://www.turistderomania.ro/altele/vulcanii-noroiosi-buzau/
Au fost toate bune si frumoase pana s-a terminat picnicul. Unii copii, din plictiseala, au inceput sa alerge vaca celor de acolo si sa o loveasca cu pietre. Mi-am dat seama ca insotitorii de la centru nu-i pot stapani corespunzator pe copii si cred ca nici nu-i prea interesau.
Am rugat pe ghidul nostru, Cristi, sa-i duca pe copii si pe restul trupei sus la Paclele Mici pentru a vedea si ei fenomenul de vulcan noroios. Eu cu sotia mea am ramas la baza. Dupa putin timp observam ca vin niste straini, cred ca erau englezi, care aveau 2 copii innamoliti din cap pana in picioare. I-a bagat sub dusul rece de afara pentru a-i curata. Si nu au fost singurii.
Dupa aproape o ora au inceput sa se intoarca si copii nostri, destui dintre ei ca si englezii. Acest lucru nu ne-a deranjat prea rau, cel mai mult fiind suparat soferul pentru ca nu stia cum sa-i urce pe copii in halul ala. Insa ne-am suparat tare atunci cand unii dintre ei au intrat la dusul cald si au facut o mizerie de nedescris, cei de la parcare atragandu-ne atentia. Pentru ca insotitorii au fost total neprofesionisti si nu au stiut cum sa-i tina sub control pe copii si pentru a linisti si pe cei de la parcare, am hotarat ca acei copii care s-au innamolit sa plateasca amenda de 100 lei toti, amenda care de fapt a platit-o una dintre insotitoare.
Am fost foarte dezamagiti de prestatia atat a copiilor dar in special a insotitorilor care au fost slab pregatiti pentru o astfel de experienta. Chiar ne-a parut rau pentru ca pusesem foarte mult suflet in aceasta actiune si ne-am pierdut destul timp pentru a o duce pana la capat foarte bine si cativa sa strice tot.
Dupa acest eveniment neplacut si dupa ce s-au curatat toti copii cu dus rece, i-am urcat in autocar si i-am trimis inapoi spre Bucuresti. Pentru ca anumiti copii nu au stiut sa aprecieze ceea ce li s-a oferit si pentru ca insotitorii erau depasiti de situatie, am ratat vizita si la Paclele Mari asa cum era initial prevazut.
In orice caz am fost fericiti ca pana la urma am reusit organizarea unei noi actiuni sociala marca Dora d'Istria cu sprijinul unui sponsor generos care si-a dorit anonimatul, precum si a sponsorului actiunii "Grupul de firme BD AUDIT" si a sponsorului oficial al Asociatiei - ESROM SRL - Distribuitor Michelin. Totodata nu trebuie sa-i uit pe acei care ne sprijina directionand 2% din impozitul pe venit platit la stat. Le multumesc tuturor pentru sprijin.
Pentru ca trecuse de orele pranzului am hotarat sa ne indreptam catre Paclele Mici pentru a organiza picnicul cu speranta ca o sa gasim aceiasi oameni primitori si de data trecuta de la programul nostru "O zi de vacanta".
Ajunsi la destinatie, am pregatit masa, fiind primiti cu aceeasi dragoste de aceeasi oameni. Copii s-au bucurat de bucatele puse la dispozitie de noi si pregatite cu sarguinta de angajatii centrului.
Despre Vulcanii Noroiosi puteti citi in link-ul de mai jos:
http://www.turistderomania.ro/altele/vulcanii-noroiosi-buzau/
Au fost toate bune si frumoase pana s-a terminat picnicul. Unii copii, din plictiseala, au inceput sa alerge vaca celor de acolo si sa o loveasca cu pietre. Mi-am dat seama ca insotitorii de la centru nu-i pot stapani corespunzator pe copii si cred ca nici nu-i prea interesau.
Am rugat pe ghidul nostru, Cristi, sa-i duca pe copii si pe restul trupei sus la Paclele Mici pentru a vedea si ei fenomenul de vulcan noroios. Eu cu sotia mea am ramas la baza. Dupa putin timp observam ca vin niste straini, cred ca erau englezi, care aveau 2 copii innamoliti din cap pana in picioare. I-a bagat sub dusul rece de afara pentru a-i curata. Si nu au fost singurii.
Dupa aproape o ora au inceput sa se intoarca si copii nostri, destui dintre ei ca si englezii. Acest lucru nu ne-a deranjat prea rau, cel mai mult fiind suparat soferul pentru ca nu stia cum sa-i urce pe copii in halul ala. Insa ne-am suparat tare atunci cand unii dintre ei au intrat la dusul cald si au facut o mizerie de nedescris, cei de la parcare atragandu-ne atentia. Pentru ca insotitorii au fost total neprofesionisti si nu au stiut cum sa-i tina sub control pe copii si pentru a linisti si pe cei de la parcare, am hotarat ca acei copii care s-au innamolit sa plateasca amenda de 100 lei toti, amenda care de fapt a platit-o una dintre insotitoare.
Am fost foarte dezamagiti de prestatia atat a copiilor dar in special a insotitorilor care au fost slab pregatiti pentru o astfel de experienta. Chiar ne-a parut rau pentru ca pusesem foarte mult suflet in aceasta actiune si ne-am pierdut destul timp pentru a o duce pana la capat foarte bine si cativa sa strice tot.
Dupa acest eveniment neplacut si dupa ce s-au curatat toti copii cu dus rece, i-am urcat in autocar si i-am trimis inapoi spre Bucuresti. Pentru ca anumiti copii nu au stiut sa aprecieze ceea ce li s-a oferit si pentru ca insotitorii erau depasiti de situatie, am ratat vizita si la Paclele Mari asa cum era initial prevazut.
In orice caz am fost fericiti ca pana la urma am reusit organizarea unei noi actiuni sociala marca Dora d'Istria cu sprijinul unui sponsor generos care si-a dorit anonimatul, precum si a sponsorului actiunii "Grupul de firme BD AUDIT" si a sponsorului oficial al Asociatiei - ESROM SRL - Distribuitor Michelin. Totodata nu trebuie sa-i uit pe acei care ne sprijina directionand 2% din impozitul pe venit platit la stat. Le multumesc tuturor pentru sprijin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu